Sexul, petrecerile mondene, excursiile exotice și cărțile, nu sunt pe lista mea de subiecte de conversație, când vine vorba de o întâlnire cu prietenii de vârsta mea.
Însă când mă văd cu colegele mele de teatru mai tinere, în jur de 25-30 de ani, care încă nu au copii și sincer încă nici nu se gândesc la asta, subiectele de conversație sunt mult mai relaxante și acesta este motivul pentru care am mare nevoie de ele în viața mea.
Cu siguranță va amintiți când ați jurat că nu veți devein unul dintre acei părinți care veți vorbi numai și numai despre copil și accesoriile lui.
Eu țin minte acest moment foarte clar.
Aveam vreo 25 de ani, prietena mea Laura născuse un băiețel și când ea vorbea despre copilul ei, eu îl comparam, fără vreo rea intenție, cu pisicul meu Vasilică. Mi se părea cumva că seamănă mult experiența de a fi mama cu cea de mama de pisica.
Acum știu că nu se compară, însă la vreamea aceea, după ce Laura mi-a atras atenția, m-am oprit din comparații și am jurat că nu voi fi că ea când voi avea copii.
Normal că acest jurământ a fost pe loc uitat în momentul în care a apărut Ruxandra în viață mea.
Din acel moment, toate discuțiile mele erau despre alăptat, scutece, diversificare, parenting…etc și chiar și acum cred că sunt tot în zona aceasta, în mare parte, căci nici acum la preadolescentă nu este foarte ușor.
Însă vin aceste fete, prietenele mele fără copii și mă ajută să mă concentrez și pe alte lucruri, la fel de importante din viață mea, cum ar fi…EU.
Da, eu , ce îmi place mie, plusurile și minusurile vieții mele care nu sunt legate de a fi mama cuiva.
Nu e ușor, pentru că o seară cu ele necesită puțin antrenament comportamental, concentrare pentru ca nu cumva să “scap” și să încep să vorbesc despre Ruxi și activitatiile ei.
Noi părinții știm cu toții că este normal ca cei mici să domine gândurile și conversațiile noastre, însă trebuie să avem grijă să nu fim doar asta.
În cazul meu, am în față 31 de ani în care nu am fost mama și eram un om interesant cu idei și gânduri sănătoase, care avea o viață activă și plină, o persoană împlinită din multe puncte de vedere.
Deci cumva aceste ieșiri cu prietenii care nu au copii, îmi dau un reset la creier.
Pe aceste femei le interesează ce opinie am despre un film, o carte, o nouă premieră la teatru și nu ce probleme are copilul la școală și cât este de bun sau rău sistemul de învățământ.
Mă face atât de fericită când simt că există oameni care sunt interesați de ceea ce cred și gândesc în afară familiei, cumva contez eu, așa cum va spuneam, doar eu.
Să nu mă înțelegeți greșit. Viață mea ar fi mult mai tristă fără prietenele mele mame, fără Laura, care este cea mai bună prietenă a mea, însă pentru sufletul meu, am nevoie să îmi țin aproape și aceste prietene non-mame care sunt ca o gură de aer proaspăt în viață mea.
