Dragele mele, multe dintre voi ma cunoasteti ca fiind o femeie activa, mereu implicata in proiecte frumoase, jucand pe scena sau pe un platou de filmare. Probabil ca nu la fel de multe stiti ca pe langa meseria de actrita mai activez si intr-un alt domeniu: sunt mama – cel mai frumos si mai greu job pe care o femeie il poate avea. Aici nu exista program part-time, concediu de odihna ori medical.
Anul acesta, fetita mea Ruxandra, in varsta de 6 ani a inceput scoala. Cata fericire, cate emotii, cata nostalgie ma cuprinde cand o vad de dimineata imbracand uniforma ei frumoasa. Ne asteapta zile minunate si experiente noi presarate cu zambete si teme pentru acasa.
Acum ca scoala a inceput nu pot sa nu ma gandesc si la problemele pe care le vom intampina. Facand parte dintr-un colectiv mai numeros, Ruxandra, fetita mea, ca si ceilalti copiii este expusa unor noi factori de risc.
Astazi am ales sa vorbesc despre un subiect tabu insa extrem de comun in randul micutilor din clasele primare: paduchii.
Din punctul meu de vedere acesta nu ar trebui sa fie un subiect tabu, cu atat mai putin rusinos. Stim cu totii: in copilarie picii alearga, transpira, se murdaresc, intra in contact cu foarte multi alti copii. Vrei sau nu paduchii apar iar noi, parintii, trebuie sa tratam aceasta mica problema rapid si eficient fara sa complexam sau sa ranim copilul in vreun fel.
Eu aleg sa vorbesc deschis cu fetita mea, si daca s-ar intampla vreodata sa vin acasa si sa observ prezenta paduchilor i-as explica calm si pe intelesul ei ca nu ne confruntam cu o problema majora, ca orice copil poate pati asa ceva, si ca exista remedii rapide si eficiente pentru a rezolva aceasta „situatie”.
Solutii de prevenire sau de tratare exista, sunt rapide si eficace si nu afecteaza in niciun fel sanatatea copilului. Una dintre solutiile pe care eu o recomand este Paranix, daca doriti sa folositi acest produs sau mai multe informatii despre el puteti accesa link-ul : www.paranix.ro Trebuie doar sa fim bine informati si sa explicam micutului ce se intampla in asa fel incat sa inteleaga ca paduchii nu sunt o boala si ca exista rezolvare.
Haideti sa fim noi, parintii, foarte bine informati, sa fim deschisi si sinceri cu copiii nostri, si sa ii invatam ca doar daca comunicam putem rezolva problemele rapid si fara consecinte grave asupra sanatatii sau vietii lor.
2 Comments
Foarte adevarat tot ce spui tu aici. Din pacate, in scolile din Romania aceasta situatie este tratata ca un subiect rusinos, sentiment care le este indus si copiilor. Atunci cand este epidemie de pediculoza, adica in fiecare an printre cei mici!, scoala ascunde sub pres si se vorbeste doar pe la colturi, pe soptite si se arata cu degetul. In loc ca parintii sa fie informati ca exista solutii extrem de simple de tratare a acestei „situatii” si chiar de prevenire a ei. Si, da, asa cum spui si tu, cu Paranix. Eventual la prima sedinta cu parintii sa li se explice ca „se intimpla”, mai mult, ca scoala stie ca „se intimpla” in fiecare an si ca sa faca bine sa-si noteze pe un biletel cuvantul magic „Paranix” – iar copilului sa ii explice ca nu i se intimpla nici o nenorocire si nici colegul lui de banca nu trebuie aratat cu degetul daca „s-a intimplat”.
Dar, doar o voce publica, ca a ta :), ar putea sa se faca auzita poate pe scara mai larga, nu doar pentru cele cateva zeci de mii de cititoare ale tale..
Sa le spuna cineva si alora de la scoli despre Paranix, sa nu ii mai trimita acasa pe copii sa se tunda „la piele” ca sa-i arate apoi alti copii cu degetul. Sau invatatoarele stiu dar nu spun si la parinti, caci nu am vazut nici o invatatoare tunsa chilug in perioadele de epidemie. Si, slava Domnului, in fiecare toamna este problema paduchilor in scoli: marturisita, sau nu, cum spunea doamna de mai sus.