Acum un an am acceptat invitatia de a face parte din proiectul Brave Kids 2016, pentru ca in 2017 sa organizam şi noi, MiniArtShow by Ioana Ginghina, Brave Kids in Romania.
Trebuia sa vad cu ochii mei cum se desfasoara acest proiect, pentru ca MiniArtShow este o parte din mine şi proiectele pe care doresc sa le fac trebuie sa rezoneze cu ceea ce cred eu ca este bine pentru copiii nostri.
Am plecat pe 18.06 impreuna cu 6 copii de la Fundatia Principesa Margareta a Romaniei, copii cu care lucrez atunci cand gasesc timp, actorie şi care şi-au dorit sa fie alaturi de mine in acest proiect.
Unul dintre cei 6 copii, a fost fetita mea Ruxandra, cea mai mica din echipa noastra , dar şi cea mai mica din tot proiectul Brave Kids 2016.
Imi este greu sa scriu in cuvinte acesata experienta, pentru ca a fost plina de tot felul de intamplari şi sentimente care merita traite.
In primul rand vreau sa va spun ca imi doream de foarte mult timp sa fac un astfel de proiect, un proiect care sa implice copii şi coordonatori din lumea intreaga.
Vroiam sa vad cu ochii mei cum pentru copii nu este nimic greu, nu exista bariere legate de culoarea pielii, religie şi chiar limba.
Ruxandra nu stia engleza la inceputul acestui proiect şi dupa o luna de zile are prieteni din toata lumea, cu care comunica fara nicio problema.
Avem asa multe de invatat de la copii, care pot lasa orgoliul la o parte şi pot face legaturi cu oricine atat de simplu şi de usor.
Primele 2 saptamani am stat in Wałbrzych, unde 6 grupe din Brazilia, Polonia, Nepal, Macedonia şi Indonezia, au lucrat la un spectacol.
In tot acest timp, am fost cazati la familiile din oras, care ne-au primit in casele lor.
Am fost primiti cu multa caldura şi toata lumea era atat de deschisa şi de primitoare cu fiecare dintre noi, incat s-a creat o mare familie Brave Kids.
Noi , leaderi acestor grupe de copii, am avut activitati paralele, in care am lucrat cu copiii familiilor gazda şi cu copiii din Ucraina, zona de razboi, pe care I-am integrat in spectacolul de final.
Pentru ca am stat in casele familiilor din Wałbrzych , am reusit sa cunoastem mult despre cultura, alimentatia şi stilul lor de viata.
Ne-am bucurat chiar şi de ultima zi de scoala din Polonia, unde copiii au avut serbarea de final şi noi, ca o familie adevarata, am fost sa-i sustinem şi sa-I aplaudam.
In final, dupa aceste 2 saptamani am facut un spectacol, format din 3 parti, una cu copiii din Ucraina, una cu copiii gazdelor şi partea cea mai colorata, spectacolul tarilor invitate.
Bineinteles ca despartitea de familii a fost grea şi s-a lasat cu multe lacrimi, insa proiectul nu s-a terminat aici, caci ne-am mutat intr-o tabara in Oborniki, unde ne-am intalnit cu celalalte grupe.
Tari precum : Marocco, Georgia, Ucraina, Mexic,
Slovakia, Uganda, Spania,Moldova, India, Estonia, Israel, Italia, Iranau participat şi ele in proiect, dar in orase diferite din Polonia, ca: Wroclaw, Warsaw, Kosoce (Slovakia), Akhaltsikhe (Georgia).
Da, asa este, proiectul s-a desfasurat in aceste 2 saptamani in 3 tari şi de aceea imi doresc ca anul urmator sa organizam Brave Kids şi in Bucuresti.
Astfel ca ne-am intalnit 19 tari cu 122 de copii sa facem un mare spectacol in ultimele 10 zile ale proiectului.
La fel ca şi in prima parte, copiii au lucrat zilnic de la ora 9:00-17:00 la acest spectacol, care a fost creat de ei şi coordonat de instructori, actori specializati pentru acest proiect.
In 12 iulie, in Wroclaw copiii din toate tarile au sustinut un spectacol in fata a 1600 de spectatori, care au venit sa-i vada.
Spectacolul a fost foarte frumos, cu muzica şi dansuri din toate culturile lumii, prezente in proiect.
Tehnica prin care copiii au creat acest spectacol a fost „Kids theach kids” .
Chiar ei s-au invatat unii pe altii aceste dansuri şi melodii, instructorii intervenind doar la succesiunea momentelor şi la asezarea lor pe scena.
Dupa spectacol au urmat cel putin 2 ore de imbratisari şi lacrimi, caci dupa 3 saptamani şi jumatate copiii aveau sa se desparta.
Datorita retelelor de socializare aceştia vor putea sa tina legatura şi cine stie poate ca s-au legat prietenii pe viata.
Acum cand vad tot ceea ce se intampla in lume, imi dau seama ca speranta unui viitor mai bun este in copiii nostri.
Acum depinde de noi adultii sa le deschidem orizonul şi dam sansa de a alege singuri ceea ce vor sa faca in viata.
Este cel mai intelept lucru sa nu incercam sa-I influentam cu nimic.
Aceasta experienta m-a invatat sa nu mai pun etichete, caci fiecare persoana este unica şi nimeni nu are dreptul sa judece pe nimeni.
Sper ca anul viitor sa reusesc sa organizez, impreuna cu echipa MiniArtShow, Brave Kids şi in Romania.
Este un proiect care merita sa se extinda şi sa mearga mai departe.
