Acum o săptămâna a fost sora mea, Elena pe la mine. Este cu 11 ani mai mică, locuiește în Sibiu și are o fetiță minunată de doar 2 ani.
Cum stăteam noi așa și povesteam despre copii, uitându-ne la fetele noastre cum se joacă, Elena, m-a întrebat “Când trece perioada grea la copii?”
I-am spus că acum, la 10 ani, Ruxi se spală singură, își face ordine în cameră, se îmbracă și își pregătește singură hainele de școală, uneori își prepară singură micul dejun, deci pot spune că a trecut greul.
Mi-am dat seama, că am ajuns la perioada perfectă pentru mine, din copilăria Ruxandrei. Am numit-o “Epoca de Aur “ a copilăriei .
De ce? Ce înseamnă pentru mine EPOCA DE AUR? Este acea perioada minunată în care nu mai schimbi scutece, nu mai strângi după copil: șosete , tricouri, haine aruncate, jucării.
Au devenit, într-un fel, independenți, dar totuși au nevoie de tine.
Mă uit la sora mea acum; nu are timp de ea, nu doarme, schimbă scutece, aleargă cu oliță; când pleacă în vacanțe portbagajul e plin cu: scaunul de masă, cărucior, tricicletã…etc
Știu cum e, am fost și eu acolo.
Pe de altă parte am prieteni cu adolescenți, care atunci când îmi povestesc ce e la ei acolo, îmi crește tensiunea la propriu și sunt în prag de atac de panică.
Discuții serioase despre sex protejat,alcool, droguri. Nu mai pot fi controlați pe rețelele de socializare sau la ce se uită pe internet.
Încă dețin controlul la ce se uită Ruxi pe internet. Are contul făcut pe adresa mea de mail și văd tot ceea ce caută și vizionează. Are restricție la net, adică doar unde găsește WiFi, deci nu la școală ….Doamne cum o să fac față când nu o să mai dețin controlul?
Serios, chiar va întreb pe voi părinți de adolescenți, cum rezistați? Cum reușiți să faceți față?
Ruxi este încă la vârstă când are ceva independența, nu are încă un spirit competitiv, își face singură ghiozdanul, merge singură cu bicicletă prin zona unde locuim, dar… încă mai are nevoie de mine. ?
E acea nevoie de care am și eu nevoie . Încă o pieptãn dimineață și stabilim împreună coafură din ziua respectivă, îi place încă să-i citesc povești seară, vrea să stăm să vedem împreună filme sau să mergem la cumpărături, încă ține la părerea mea.
Când e supărată sau plânge tot la mine vine că să o liniștesc, să o îmbrățișez.
Îmi place că încă are nevoie de mine. Este bebelușul meu, dar fără muncă și oboseală.
Sunt în EPOCA DE AUR a copilăriei și am de gând să mă bucur și să prețuiesc cât mai mult această perioada.
Adolescență bate la ușa, din câte am auzit de la prietenii mei, dar până atunci profit și mă bucur de timpul care mi-a rămas cu această dulce și frumoasă fetiță, Ruxandra.
Foto cover : http://www.snapyourmoment.ro/